MOTO:

Cea mai mare dorință a oamenilor, fie că vor s-o recunoască, fie că nu, este următoarea: “Vreau să fiu lăudat!”. (E.M. Cioran)

10.07.2010

POKER

Deci, in momentul de fata asta fac: joc Poker online. De cand m-am intors din Germania joc tot timpul Poker. De vina este un prieten din Germania la care am fost cateva zile in vizita. Obisnuiam sa joc poker si inainte, dar nu online. Motiv pentru care am pierdut multe nopti in Bucuresti jucand Poker si band bere. Frumoase nopti!!

Astazi insa am luat decizia sa joc toti banii la un joc mare (circa 30 $, atat mai aveam din cei 50$ pe care i-am primit gratis la inscriere) ca apoi sa pot sta linistit. Am intrat si in mai putin de doua minute am pierdut banii. In contul meu mai ramasesera circa 1$ si ceva, asa ca am intrat la un joc d-ala mic, pe care adineauri l-am terminat. Problema este ca l-am si castigat, si drept premiu mi-au dat alti 5.40 $. Dolarii astia sunt suficienti, daca ai grija, sa pierzi si o luna de zile jucand Poker online. Asa ca m-am apucat sa scriu pe blog ca sa nu mai joc Poker.  

In alta ordine de idei, m-am intors in Norvegia dupa aproape o luna in care am colindat prin Danemarca, Italia, Elvetia si Germania. Iar in mai putin de trei saptamani voi pleca in Mozambic. Mai precis in nordul tarii in Itoculo la 80 km de orasul Nacala. Proiectul meu este Child Aid. Ce-o sa fac exact acolo nu pot sa spun. Nu pentru ca nu vreau, ci pentru ca nu stiu. Asta este insa ceva normal, adica sa nu sti ce vei face acolo.

Perioada petrecuta in Norvegia a avut farmecul ei, am avut si o gramada de probleme cu staff-ul de aici. Am avut doua meeting-uri cu ei si de fiecare data am fost am fost dat afara, insa la finalul intalnirii m-au rugau sa mai raman. Si am ramas, pana la final, se pare.

Acum cateva poze din peisajul norvegian.
Oile aici sunt ceva de speriat. Nu au cioban ca la noi, ci aici ele umbla de capul lor. Nu s-ar da la o parte, Doamne fereste! Te duci cu masina langa ele si le impingi, dar nu se misca, n-ai vazut asa ceva. Aici drumul este mai mare si mai poti face slalom printre ele. Unde avem noi scoala in munti, drumul este mai mic si oile se lungesc pe tot drumul. Pana nu te dai jos din masina sa le iei la suturi nu se misca d-ale dracului.
Daca se intampla sa calci una cu masina si s-o omori trebuie sa platesti o gramada de bani, undeva la 6000 de NOK, adica vreo 700 de Euro. Deci, nici varianta asta nu-i buna. Daca ai vedea cum se uita oile la tine, ai crede ca ele stiu ca sunt asa de scumpe si iti fac numai in ciuda. Se uita asa flecmatic   si parca-ti spun: “Facem pariu ca n-ai curaj sa ma calci?” Si sunt peste tot!

Asta este o poza care imi place mult. Este facuta in cammping-ul din Trondheim unde am dormit de atatea ori. Ce este special la ea, este faptul ca a fost facuta la 23:30. De mult nu se mai face intuneric in Norvegia. La inceput a fost un pic dificil pentru ca ma trezeam tot timpul pe la 3-4 dimineata din cauza luminii. Luasem hotararea sa-mi pun folie de aluminiu in geam sa nu mai treaca niciun fir de lumina. Dar pana sa ma hotarasc sa pun si in practica decizia, m-am obisnuit cu lumina si n-a mai fost nevoie. Iar acum chiar imi place. O sa ma obisnuiesc si cu intunericul in Africa, am auzit ca acolo este bezna la ora 18:00. Deci, undeva este o compensare.